Te priveam fara sa-ti pot vedea chipul. Te ascultam fara sa iti aud cuvintele. Sufletul iti era ca si o carte care tanjea ca degetele mele sa intoarca fila cu fila. Fiecare litera astepta sa se reintregeasca in cuvinte care capata mii de sensuri al caror inteles le ascundeai in adancurile nemarginite. Si le caut printre randuri fara sa le pot stapanii! Ochii ma dor de neputinta intelegerii. Le este sete de somnul adanc….si libertatea sufletului tau.
Ma chinui sa ingrop sentimente in locuri nestiute si lacrimi pe taramuri de flori. Un gand ascuns ma face sa pun intrebari la care primesc intrebari.
Si mi-as fi dorit sa gasesc piesa din puzzel-ul demult uitat….sa culeg stropii de poaie intr-un pahar de sperante. Sa cant frumusetea zambetului tau ….sa iti simt inima ca fiind a mea….Si totusi straluceste ceva in mine care nu-mi da pace. Ma simt ca o clipa trecuta…..dar neuitata! Ca o secunda din mii de minute…..dar fara ea n-ar trece orele! Ca un vis printre atatea! Dar care te framanta cand ochii ii deschizi…
Un gand ascuns iti sunt si nimeni nu va stii…..
Bogdan86 
Da inca un articol de-al tau … care imi place si sunt onorat sa fiu primul care il comenteaza si mai lasa o impresie in sufletul meu
ApreciazăApreciază
multumesc ft mult!
ApreciazăApreciază
N-ai ptr ce sa-mi multumesti . din contra eu iti multumesc .
ApreciazăApreciază